Nu e ca și cum toți ne cunoaștem viitorul încă de când suntem mici. Nu e ca și cum toți am fost crescuți să devenim medici, polițiști sau, de ce nu, programatori.
E foarte important ca viitorii noștri copii să poată avea parte de o educație mai bună decât am avut/avem noi.

De ce zic asta?
Încă nu sunt de acord cu mare parte a sistemului de învățământ din România. Nu cred că un copil ar trebui obligat să învețe, spre exemplu, Chimie.
Pe mine nu mă atrage deloc Chimia. Poate mie ca și copil mi-ar fi plăcut informatică. Până la urmă sunt programator.

Cred că un copil ar trebui să își aleagă ce să învețe. Că în țările civilizate.

Îți recomand să urmărești câteva din video-urile domnului Ken Robinson de pe ted.com
http://www.ted.com/talks/ken_robinson_says_schools_kill_creativity.html

M-am hotărât să îți scriu această scrisoare dar nici nu știu ce să-ți spun.
Poate am avut ocazia să te cunosc până acum sau poate nu. Dacă aș ști cine ești, ți-aș spune că te iubesc.
Poate nu mă crezi când îți spun că această scrisoare este pentru tine.

În fiecare seară înainte să adorm îmi pun câteva întrebări
- Cum te cheamă?
- Care este culoarea ochilor tăi?
- Ce intaltime ai?

Și ce e cel mai imprtant
- Ști că exist?

Abia aștept acel moment când o să facem cunoștință, când o să te văd pentru prima data.
Nu știu dacă o să fie dragoste la prima vedere pentru că nu prea cred în asta. Dar un lucru știu sigur, acela că tu vei fi acea femeie.

Închei această scurtă scrisoare, scurtă pentru că nu știu ce îți place și ce nu îți place. Nu vreau să spun ceva ce o să te deranjeze.

Loneliness is the one thing we all are afraid of.
It’s been almost an year since I’ve moved alone and sometimes I feel alone but then I remember that Someone is with me everyday of my life.

This doesn’t mean that you don’t need any friends if you have that One Friend. Girlfriend, boyfriend or just a friend.
We all need someone to care about. The only problem is that these days is really hard to find a good friend.
Most of my acquaintances want something from me when they call me or message me on Facebook. That’s a little bit sad but that’s how it is.
I honestly can’t make any new friends so easy like I did two years ago.
Things that changed me happened. Lots of them.

I don’t want you to think that I’m sad that I don’t have many friends. The ones that I have are enough for now

There’s alot going into my head now. But i’m going to talk to you about imagination.
Everyday i imagine wonderfull things like there are right next to me. Sometimes i try to capture them in pictures.
When I was a kid I wanted so much to know how to paint. To make this world look so much beautiful than it is.

But The Lord has given me athor gifts and acknowledges. He gave me talent in other things like programming. And i know that you are thinging now “It’s not a gift to know how to program. You can learn those things in school”. I didn’t learn it on school. You can go to school to learn different things but if you don’t like something your can’t really learn it.
He gave me that love for one thing. You know that feeling when you love doing something. Like it’s the only thing you need in that moment.

I know that programming shouldn’t be such a big part of a man’s life. But when you love what you do … you just simply can’t help it.
Some guys love playing football or basketball but I just love programming. I can’t see myself not programming at least one day a week.

Anyway … I just felt that i should write about this. And I know that my english and my grammar are not that good.

Thank you for reading this!